Obiectivele sunt acei pasi specifici care te ajuta sa atingi un scop. Setarea obiectivelor reprezinta un proces continuu de analiza, luare de decizii, evaluare, masurare si/sau realiniere.

Cunoscandu-te pe tine si cunoscand si echipa/departamentul/compania pe care o conduci este un punct de plecare in setarea obiectivelor.

Intr-o organizatie, indiferent de tipul sau – publica sau privata, rezultatele sunt cele care conteaza. Pentru ca angajatii  sa aduca rezultate efectiv, fiecare in parte are nevoie sa isi cunosca contributia individuala la rezultatul respectiv – adica  sa aiba obiective specifice in activitatea pe care o desfasoara si sa ii  fie clar modul in care realizarea obiectivelor individuale contribuie la obiectivul echipei/organizatie.

Cu totii vrem sa incepem ceva in stil mare. Vrem ca lansarile produselor, serviciilor noastre sa fie succese instantanee. Vrem ca CV-urile pe care le trimitem sa fie verificate in aceeasi zi, sa fim sunati ziua urmatoare, sa mergem la interviu in a treia zi si pana la sfarsitul saptamanii sa ne aflam intr-un birou pe colt. Aceasta mentalitate persista in aproape fiecare aspect al vietii, de la serviciile de consultant la primirea unui card.

Iata o metoda draguta de a inventa ceva remarcabil.

Trebuie sa iti dai seama ce inseamna „intotdeauna”. Apoi trebuie sa faci altceva.

Pasta de dinti vine intotdeauna intr-un tub care se poate stoarce. Cei care calatoresc in interes de afaceri folosesc intotdeauna un agent de turism. Politicienii isi pun intotdeauna angajatii sa le selecteze apelurile. Trebuie sa iti dai seam ce se face „intotdeauna”, apoi fa exact opusul.

Fa ceea ce nu s-a facut niciodata.

Aparent blogurile scrise de un CEO reprezinta o practica la moda.

Iata problema. Blogurile functioneaza cand se bazeaza pe:

Sinceritate

Character imperios

Oportunitate

Concizie

Controversa

Ti se pare ca vorbim de un CEO?

Dca nu te caracterizeaza cel putin patru din cele 5 elemente enumerate mai sus, te rog sa nu te mai deranjezi. Oamenii pot face o alegere si nimeni nu-ti va citi blogul daca nu este ceva in el si pentru ei.

Care sunt domeniile de business in care activezi in prezent, si care este povestea afaceriilor pe care le detii?

a)      Consultanta de afaceri: financiara, management, marketing, resurse umane, achizitii si fuziuni, administrarea afacerilor.

b)      Prima afacere care am detinut-o a fost o companie mica de organizare de evenimente: prin IOR, Cismigiu si diverse alte evenimente in colaborare cu o companie de evenimente de stat.

A doua a fost o companie de marketing direct, clienti multi, proiecte multe, munca multa, entuziasm pe masura, lipsa de cunoastere a antreprenoriatului si de aici pana la angajati nemultumiti si pana la inchiderea firmei nu a fost foarte mult.

Ce au gresit, ce au facut bine managerii romani? Ce ar fi trebuit sa mai faca si ce mai pot face acum (daca nu e prea tarziu) managerii romani pentru companiile lor si pentru angajatii lor?

Daca ar sti cineva sa raspunda la o asemenea intrebare, multe lucruri ar fi altfel pe lumea aceasta. Prin natura lucrurilor, nu poti sti decat vag, doar la nivel de principii, ce ar trebui facut (in viitor) ca sa iti mearga bine. Nici chiar uitandu-te in urma nu poti depista cu precizie ce a fost bine si ce nu, pentru ca nu poti disocia complet cauzele intre ele pentru a putea spune cu precizie care ce efect a produs. Si, cu atat mai putin in Romania, unde sursele de informare sunt mult mai putine fata de tarile dezvoltate, in care se pot face analize mai amanuntite si se pot trage concluzii mai pertinente. Si, ca sa fie si mai complicat, experientele nu sunt repetabile decat intr-o masura extrem de mica, si orizontal (de la o firma la alta) si vertical (repetabilitatea predictibila in timp – nu e deloc sigur ca o “reteta de succes” e reproductibila). Poate ca e chiar mai bine asa, se mai reduce riscul de monopolizare excesiva: daca succesul in afaceri ar fi mai usor de teoretizat si de modelat, cei care au resurse mai multe (de colectare de informatii, de analiza, de investitie etc.) ar avea din ce in ce mai mult succes (garantat) si s-ar distanta irecuperabil de ceilalti.

Multa lume a vorbit de o stare de “amorteala” a managementului romanesc de cand cu criza… Le-a fost frica executivilor sa isi asume decizii nepopulare si drastice sau, pur si simplu, nu au stiut cum sa gestioneze situatii care nu insemnau cresteri de afaceri de doua cifre?

Este riscant sa conduci o companie sau o echipa in mediul de afaceri actual. Procentul liderilor care esueaza este din ce in ce mai mare. Paginile ziarelor sunt incarcate cu povesti de insucces. Ce se intampla atunci cand manageri talentati ajung sa ia decizii slabe, demotiveaza angajati cheie, pierd oportunitati sau ingnora trenduri vizibile de dezvoltare? Dar cand oameni competenti uita cum este sa fie fericiti?

Mediul de afaceri actual este unul rapid, dinamic si intr-o continua schimbare iar competenta manageriala si de leadership trebuie sa fie suficient de puternica si de matura  nu doar sa tina pasul cu piata, dar si sa aduca proactivitate si  intelepciune pentru propria dezvoltare cat si pe cea a sistemului in care este parte sau pe care il conduce.

Fiind un exemplu pentru femeile de afaceri din Romania, Carmen Gabriela Enescu ne impartaseste astazi cateva detalii despre viata sa de afaceri dar si pareri si conceptii personale invatate si adunate de-a lungul experientei sale.

In prezent ocupa pozitia de General Manager al firmei VV&G Management SRL , firma ce detine site-ul www.casefaraintermediari.ro, un site de tip FSBO (for sale by owner) care realizeaza servicii de postare si contactare directa a proprietarilor de imobile de catre potentialii cumparatori.

Deasemeni este actionar in firma Jogrup SRL , importator unic al produselor ZUMEX, VITAMIX si ITV  pe piata romanesca. Printre clientii Jogrup se afla importanti jucatori din piata de retail cum ar fi: Carrefour, Billa , Auchan, Megaimage, Canserv (lantul Primavara ), etc.

In randurile ce urmeaza ne adresam acelora care au o  idee originala de produs sau seriviciu iar cele mai recente masuri de austeritate nu au reusit sa ii taie din avant, si doresc sa inceapa propria afacere.

Iata de ce ai nevoie atunci cand decizi sa deschizi o firma indiferent de domeniul ales.

Ø  Ideea de produs sau serviciu (Alegerea tipului de afacere la care adaugi o valoare pentru a iesi in evidenta fata de concurenti)

Ø  Bani (buget pentru a acoperi salarii, dezvoltare, cheltuieli lunare)

Ø  Jurist (sa iti ofere siguranta profesionala)

Ø  Contabil autorizat (pur si simplu este obigatoriu pentru o firma)

Ø  Angajati (numarul va fi stabilit in functie de necesitatile companiei)

In cele ce urmeaza ne va vorbi despre el si business-ul sau Dl. Cristian Dinu, fondator Infoideea si vice presedinte al organizatiei non-profit PMI Romania.

Povestea Infoideea si implicarea in organizatia non-profit PMI Romania

Firma pe care o conduc are drept principal domeniu de activitate furnizarea de soluţii pentru comerţ electronic.  După câţiva ani de tatonări în diverse zone web, am ajuns la concluzia că acesta este domeniul în care ne face cea mai mare plăcere să lucrăm şi în care suntem cei mai buni. Firma despre care vorbesc, Infoideea a apărut acum patru ani ca urmare a unei dorinţe pe care am avut-o după mai mulţi ani angajat în mari corporaţii. Această dorinţă a fost aceea de a le oferi şi clienţilor companii mici servicii la calitate corporate, dar la preţuri pe care să şi le permită. Sunt convins că am reuşit acest lucru şi în plus am satisfacţia că le putem acorda un grad de atenţie şi de grijă pe care îl pot obţine numai de la o firmă mică.

O strategie care merge intotdeauna pentru lideri este sa pastrezi “ceva” in rezerva.

Daca cel care ataca trebuie sa-si puna la bataie toate fortele, nu este recomandabil ca liderul sa cheltuie toti banii in operatiunile de marketing. E sufucient doar sa “tii concurenta la respect”.

Restul pastreaza-l in rezerva. Daca esti atacat de concurenta cu o oferta extreme de atractiva, vei avea cele necesare pentru a raspunde.

Intreaba pe oricine din vanzari care e ingredientul fundamental care determina (sau omoara) vanzarea, si iti va raspunde: relatia cu clientul.

Sigur, asta e ce percepe vanzatorul: ca, daca are relatie, vinde, si daca nu are, nu. Dar relatia – asa cum e numita de vanzator – e, de fapt, incredere. Vanzarea e o operatie de generare de solutii, pentru problema clientului, intr-un cadru de incredere. Iar din aceste trei elemente fundamentale, cel mai greu de realizat e increderea.

Iata cateva ponturi (sfaturi, daca vreti) ca sa obtineti increderea clientului:

1. Ai grija ce scoti pe gura. Cu cat scoti mai multe (cu cat vorbesti mai mult) cu atat ai mai multe sanse sa promiti (ceea ce, de fapt, nu poti livra), sa gresesti, sa jignesti. Discutia cu clientul trebuie sa fie despre acesta, nu despre tine. E atat de frecventa greseala ‘uita-te la mine’, ‘uite cat de frumos si de destept sunt’. (Greseala de care, recunosc, ma fac uneori vinovat si eu. Cu cat vorbesti mai mult, credibilitatea ta scade.