Comunicarea unui faliment
Este deja un fapt cunoscut […] aşa începe comunicatul de presă emis de către regia de publicitate Boom pentru a prezenta poziţia oficială privind falimentul Netbridge Investments.
În afară de acest comunicat de presă (prezentat la finalul articolului) şi de interviul acordat în exclusivitate de către dl. Cristian Petriceanu (director general al regiei) pentru Paginademedia.ro nu mai există până în acest moment alte încercări de prezentare a unei situaţii incredibile pentru online-ul românesc – falimentul unei regii de publicitate.
În acest scurt articol o să analizez din punctul meu de vedere atât comunicatul de presă cât şi strategia de comunicare adoptată de către Boom Online Advertising.
1. Comunicatul de presă
Comunicatul de presă începe cu o afirmaţie care poate fi considerată a fi greşeală din punct de vedere al PRistului – o supoziţie: toată lumea este la curent cu situaţia publicităţii online din România şi repercursiunile pe care aceasta le poate avea. O greşeală pe care numai un începător o poate face.
Făcând abstracţie de scrierea de tip vechi („î” în loc de „â”), greşelile gramaticale („de loc” în loc de „deloc”), comunicatul este unul insipid. Autorul a încercat să convingă audienţa de faptul că Boom face tot posibilul să îşi rezolve problemele financiare (dar nu spune care sunt acţiunile luate sau timingul). Din punct de vedere al PRului este utilă această „abureală”. Modalitatea de scriere şi utilizarea unui limbaj de lemn, îmi lasă impresia că se încearcă să se ascundă ceva.
2. Strategie
Un singur punct de vedere şi un interviu, nu sunt după părerea mea suficiente pentru a prezenta o poziţie oficială. Boom ar fi trebui să răspundă la fiecare acuză lansată împotriva lor. Au adoptat metoda struţului care îşi bagă capul în nisip în momentul în care este în pericol, cu speranţa că toate acuzaţiile vor fi trecute sub tăcere de trecerea timpului. Este o abordare interesantă, care a permis companiei să „respire”.
Din punctul meu de vedere, această reorganizare a activităţii trebuia gândită ca o mică criză organizaţională, ţinând cont de afirmaţia: „Vrem să credem că situaţia actuală este temporară, şi ne asumăm eforturi majore pentru rezolvarea problemelor noastre financiare.”, care ne duce cu gândul la o posibilă revenire din punct de vedere financiar cât şi din punct de vedere al activităţii desfăşurate.
Boom a lansat comunicatul de presă după ce a fost făcută publică începerea procedurii de faliment. Anunţul trebuia pregătit în prealabil iar înainte de a deveni publică această situaţie se puteau realiza câteva strategii proactive de limitare a efectelor. De exemplu, se putea clarifica situaţia în care se află Boom şi se puteau testa câteva mesaje cheie stabilite anterior.
Strategia adoptată de către Boom a fost una defensivă, lipsindu-i toate elementele fundamentale care ar fi putut evita dezastrul mediatic în care aceasta se află:
1. Recunoaşterea situaţiei ivite şi a preocupărilor cu privire la aceasta,
2. Comunicarea continuă: trebuiau să informeze în detaliu asupra cauzelor care au făcut posibil acest faliment, consecinţele imediate şi viitoare, măsurile luate.
3. Audienţa internă – persoanele care influenţează opinia publică (excepţie face dl. Cristi Petriceanu care a încercat o explicaţie evazivă prin intermediul interviului acordat Paginademedia.ro)
4. Răspunde la toate acuzaţiile primite
5. Se observă lipsa planului scenariului – care ar fi permis să se ţină sub control aproape orice reacţie a adversarilor
6. Lipseşte sinceritatea atât din comunicat cât şi din interviu. Ambele îţi lasă impresia că se încearcă să se ascundă ceva.
Aştept să văd dacă în viitor se va aplica o altă tactică des utilizată în România: contrazicerea unor afirmaţii făcute în comunicatul de presă sau în interviu, dacă evoluţia situaţiei implică acest lucru.
Ca o scurtă concluzie, consider că Boom nu a procedat corect în strategia de comunicare abordată, iar acest lucru se va putea observa în momentul în care îşi va reveni din punct de vedere financiar şi al activităţii în urma evaluării următorilor parametri: reputaţie, numărul clienţilor şi partenerilor, cifra de afaceri etc.
Vom trăi şi vom vedea.
Autor: Razvan Bucur
Va recomandam:






