Obiectivele sunt acei pasi specifici care te ajuta sa atingi un scop. Setarea obiectivelor reprezinta un proces continuu de analiza, luare de decizii, evaluare, masurare si/sau realiniere.

Cunoscandu-te pe tine si cunoscand si echipa/departamentul/compania pe care o conduci este un punct de plecare in setarea obiectivelor.

Intr-o organizatie, indiferent de tipul sau – publica sau privata, rezultatele sunt cele care conteaza. Pentru ca angajatii  sa aduca rezultate efectiv, fiecare in parte are nevoie sa isi cunosca contributia individuala la rezultatul respectiv – adica  sa aiba obiective specifice in activitatea pe care o desfasoara si sa ii  fie clar modul in care realizarea obiectivelor individuale contribuie la obiectivul echipei/organizatie.

Cu totii vrem sa incepem ceva in stil mare. Vrem ca lansarile produselor, serviciilor noastre sa fie succese instantanee. Vrem ca CV-urile pe care le trimitem sa fie verificate in aceeasi zi, sa fim sunati ziua urmatoare, sa mergem la interviu in a treia zi si pana la sfarsitul saptamanii sa ne aflam intr-un birou pe colt. Aceasta mentalitate persista in aproape fiecare aspect al vietii, de la serviciile de consultant la primirea unui card.

Iata o metoda draguta de a inventa ceva remarcabil.

Trebuie sa iti dai seama ce inseamna „intotdeauna”. Apoi trebuie sa faci altceva.

Pasta de dinti vine intotdeauna intr-un tub care se poate stoarce. Cei care calatoresc in interes de afaceri folosesc intotdeauna un agent de turism. Politicienii isi pun intotdeauna angajatii sa le selecteze apelurile. Trebuie sa iti dai seam ce se face „intotdeauna”, apoi fa exact opusul.

Fa ceea ce nu s-a facut niciodata.

“Am putea realiza atâtea lucruri dacă nu le-am privi ca fiind imposibile”-Vince Lombardi

Sute de ani oamenii au crezut că Pământul este plat. Deşi confirmat de numeroşi gânditori ai vremii respective, adevărul din spatele acestei prejudecăţi nu a fost tolerat de stiinţă sau biserică. Cu toate acestea, în 1522 Ferdinand Magellan demonstrează că această teorie nu este una adevarată prin finalizarea călatoriei sale în jurul lumii.

Astăzi oamenii sunt conştienţi de realitatea formei geometrice a Pământului, şi mulţi realizează importanţa evoluţiei –  încă acest comportament reticent în ceea ce priveşte schimbarea de perspectivă sau trecerea la următorul nivel, s-a păstrat. Tocmai aceast comportament, mentalitate este cea care îi impiedică pe mulţi conducători să crească.

Aparent blogurile scrise de un CEO reprezinta o practica la moda.

Iata problema. Blogurile functioneaza cand se bazeaza pe:

Sinceritate

Character imperios

Oportunitate

Concizie

Controversa

Ti se pare ca vorbim de un CEO?

Dca nu te caracterizeaza cel putin patru din cele 5 elemente enumerate mai sus, te rog sa nu te mai deranjezi. Oamenii pot face o alegere si nimeni nu-ti va citi blogul daca nu este ceva in el si pentru ei.

Ce au gresit, ce au facut bine managerii romani? Ce ar fi trebuit sa mai faca si ce mai pot face acum (daca nu e prea tarziu) managerii romani pentru companiile lor si pentru angajatii lor?

Daca ar sti cineva sa raspunda la o asemenea intrebare, multe lucruri ar fi altfel pe lumea aceasta. Prin natura lucrurilor, nu poti sti decat vag, doar la nivel de principii, ce ar trebui facut (in viitor) ca sa iti mearga bine. Nici chiar uitandu-te in urma nu poti depista cu precizie ce a fost bine si ce nu, pentru ca nu poti disocia complet cauzele intre ele pentru a putea spune cu precizie care ce efect a produs. Si, cu atat mai putin in Romania, unde sursele de informare sunt mult mai putine fata de tarile dezvoltate, in care se pot face analize mai amanuntite si se pot trage concluzii mai pertinente. Si, ca sa fie si mai complicat, experientele nu sunt repetabile decat intr-o masura extrem de mica, si orizontal (de la o firma la alta) si vertical (repetabilitatea predictibila in timp – nu e deloc sigur ca o “reteta de succes” e reproductibila). Poate ca e chiar mai bine asa, se mai reduce riscul de monopolizare excesiva: daca succesul in afaceri ar fi mai usor de teoretizat si de modelat, cei care au resurse mai multe (de colectare de informatii, de analiza, de investitie etc.) ar avea din ce in ce mai mult succes (garantat) si s-ar distanta irecuperabil de ceilalti.

Multa lume a vorbit de o stare de “amorteala” a managementului romanesc de cand cu criza… Le-a fost frica executivilor sa isi asume decizii nepopulare si drastice sau, pur si simplu, nu au stiut cum sa gestioneze situatii care nu insemnau cresteri de afaceri de doua cifre?

In randurile ce urmeaza ne adresam acelora care au o  idee originala de produs sau seriviciu iar cele mai recente masuri de austeritate nu au reusit sa ii taie din avant, si doresc sa inceapa propria afacere.

Iata de ce ai nevoie atunci cand decizi sa deschizi o firma indiferent de domeniul ales.

Ø  Ideea de produs sau serviciu (Alegerea tipului de afacere la care adaugi o valoare pentru a iesi in evidenta fata de concurenti)

Ø  Bani (buget pentru a acoperi salarii, dezvoltare, cheltuieli lunare)

Ø  Jurist (sa iti ofere siguranta profesionala)

Ø  Contabil autorizat (pur si simplu este obigatoriu pentru o firma)

Ø  Angajati (numarul va fi stabilit in functie de necesitatile companiei)

O strategie care merge intotdeauna pentru lideri este sa pastrezi “ceva” in rezerva.

Daca cel care ataca trebuie sa-si puna la bataie toate fortele, nu este recomandabil ca liderul sa cheltuie toti banii in operatiunile de marketing. E sufucient doar sa “tii concurenta la respect”.

Restul pastreaza-l in rezerva. Daca esti atacat de concurenta cu o oferta extreme de atractiva, vei avea cele necesare pentru a raspunde.

Intreaba pe oricine din vanzari care e ingredientul fundamental care determina (sau omoara) vanzarea, si iti va raspunde: relatia cu clientul.

Sigur, asta e ce percepe vanzatorul: ca, daca are relatie, vinde, si daca nu are, nu. Dar relatia – asa cum e numita de vanzator – e, de fapt, incredere. Vanzarea e o operatie de generare de solutii, pentru problema clientului, intr-un cadru de incredere. Iar din aceste trei elemente fundamentale, cel mai greu de realizat e increderea.

Iata cateva ponturi (sfaturi, daca vreti) ca sa obtineti increderea clientului:

1. Ai grija ce scoti pe gura. Cu cat scoti mai multe (cu cat vorbesti mai mult) cu atat ai mai multe sanse sa promiti (ceea ce, de fapt, nu poti livra), sa gresesti, sa jignesti. Discutia cu clientul trebuie sa fie despre acesta, nu despre tine. E atat de frecventa greseala ‘uita-te la mine’, ‘uite cat de frumos si de destept sunt’. (Greseala de care, recunosc, ma fac uneori vinovat si eu. Cu cat vorbesti mai mult, credibilitatea ta scade.

Indicatorii verbali ai minciunii

In general oamenii cred ca mincinosii se tradeaza prin ceea ce fac sau prin felul in care fac ceva. De fapt, lucrurile stau exact pe dos, cei mai buni indicatori ai minciunii pot fi reperati in discursul persoanei si nu in comportamentul ei.

Anumite caracteristici ale discursului pot oferi mai multe tipuri de indicatori ai minciunii. Unii vizeaza contextul verbal al mesajului transmis iar altii, maniera in care sunt communicate informatiile.

Digresiunile

Mincinosii fac multe digresiuni de la subiect. Tind sa dea explicatii complicate si lungi, deviind deseori de la subiect, dar la intrebari dau raspunsuri scurte.

Succesul, în viaţă sau în afaceri, reprezintă un subiect mereu la modă şi niciodată epuizat. S-a scris mult pe acestă temă şi cu siguranţă se va mai scrie. Chiar vă invit să comentaţi şi să completaţi lista.

Fără a avea pretenţia că aceste sunt toate regulile care duc spre succes, le enumar pe cele care m-au ajutat să fiu ceea ce sunt astăzi:

1. Ieşi din zona de confort si nu te mai întoarce niciodată!

Nu ţi se întămplă mai nimic important când te afli în zona de confort. Sunt oameni care spun “Da, dar mă interesează securitatea”.

Răspunsul este simplu: “Progresul nu este în zona de confort! Securitatea este pentru păguboşi”.

2. Nu ceda niciodată!

Aproape nimic nu funcţionează de la prima încercare. Doar pentru că ceea ce faci acum pare să nu meargă, nu înseamnă că nu va merge niciodată.

Promovarea personalului consta intr-un complex de activitati prin care se realizeaza trecerea angajatului intr-o functie sau categorie  superioara, care in comparatie cu cea precedenta  presupune din partea titularului o calificare, o competenta si o raspundere sporita , precum si satisfactii materiale si morale mai mari. Relatia dintre promovarea angajatului si conditiile de realizare a acesteia este urmatoare: calificarea si competentele detinute determina promovarea prin care se obtin raspunderi si satisfactii superioare.

Criterii de promovare

Aceste criterii sunt:

-studiile;

- vechimea in munca;

- postul detinut anterior;

- potentialul angajatului (calitati, cunostinte, deprinderi, aptitudini, competente).